“Eroina de la Sydney” era numita, la unison, Andreea Raducan de catre iubitorii gimnasticii, dupa ce castiga titlul la individual compus, in concursul de la JO din 2000. Dupa scandalul “Nurofenul”, popularitatea nu i s-a diminuat, ba din contra. Acum, Andreea s-a dedicat muncii de birou, dar nu paraseste sportul. Ne intoarcem in lumea Superlativelor VIP si o provocam pe sportiva pe care multi au comparat-o cu Nadia Comaneci, la o discutie despre marea performanta.

In anul 2000, cititorii revistei VIP te-au desemnat drept sportiva anului. Esti o persoana obisnuita cu premierile si cu atmosfera de gala. Cat conteaza aceste distinctii?

Un trofeu vine in urma unei performante sau a unui lucru bun pe care l-ai facut, asa incat orice distinctie inseamna recunostinta pentru munca si reusita ta. Eu le multumesc, inca o data, celor care au apreciat rezultatele mele.

Momentul Sydney 2000 te-a marcat. Erai un copil, dar totusi ai izbutit sa treci peste acel episod. Care este secretul?

Este un episod al vietii mele din care incerc sa pastrez vii doar clipele placute, momentele unice pe care le-am trait alaturi de echipa, dar si in concursul individual. Cred ca am demonstrat ca am depasit acest moment la Mondialele care s-au desfasurat un an mai tarziu, la Gent, unde am reusit sa-mi iau revansa, castigand trei medalii de aur si doua de bronz.

Mai poate fi numita gimnastica româneasca de azi “sportul-regina”, cum spunea Octavian Belu?

Va raspund simplu. De curand, a avut loc un eveniment intitulat “Campioni de legenda”, unde au fost premiate echipele campioane olimpice. Alaturi de canotaj, gimnastica se afla in fruntea clasamentului, la numarul de medalii…

“Belu si Bitang nu au bagheta magica”

In cat timp se vor observa efectele revenirii cuplului Octavian Belu & Mariana Bitang la lotul national?

Chiar dumnealor au declarat ca nimeni nu trebuie sa se astepte la minuni. Va pot spune insa ca niciodata nu au avut o bagheta magica, pe care au folosit-o sa scoata campioane pe banda rulanta. E nevoie de rabdare si de multa munca, dar Belu si Bitang sunt oamenii care cunosc cel mai bine drumul catre performanta.

Dupa retragerea din activitate, ai imbratisat, la un moment dat, cariera de comentator tv. Cum pare gimnastica, vazuta de pe cealalta parte a baricadei?

Nu-si pierde farmecul, nici privita din afara. Totusi, atunci cand realizam acele emisiuni la tv imi doream sa fiu in arena, sa concurez si sa castig titluri. Asta, pentru ca gimnastica ramane unul dintre sporturile cele mai frumoase si mai elegante, iar pentru mine este disciplina in care am facut cunostinta cu marea performanta.

De ceva vreme, lucrezi la Fundatia Olimpica Româna. Sportul ar trebui sa primeasca mai mult sprijin din partea autoritatilor?

Sportul si performerii au nevoie de sustinere din toate punctele de vedere, daca ne dorim performanta si daca vrem sa excelam in acest domeniu. Prin proiectele pe care le-am desfasurat la Fundatia Olimpica Româna ne-am propus sa sustinem sportul la fiecare nivel. Sportul pentru toti, sportul de performanta, dar si proiectele sociale pentru fostii sportivi care astazi se confrunta cu o situatie dificila.

Te-ai implicat in mai multe campanii sociale. Care este adevarata menire a campionului si ce trebuie sa reprezinte el pentru societate?

De cele mai multe ori, un campion devine un model pentru ceilalti. Apare o obligtie pe care e bine sa o intelegi si sa ti-o asumi. Niciodata nu vei fi pe placul tuturor si orice declaratie sau sanctiune va fi interpretata in diferite moduri. Chiar si asa, trebuie sa ramai un om frumos si demn…

“Nu ma intereseaza politica”

Multi sportivi au primit oferta de a intra in politica, iar unii au si acceptat. Tu ai primit o asemenea propunere?

Nu am primit oferte si nici nu ma tenteaza sa intru in politica.

In sport, dar si in celelalte domenii se constata un exod al românilor catre tarile din Vest sau chiar catre SUA si Canada. Poate fi oprita migratia valorilor?

In privinta sportivilor, multi dintre ei au ales sa-si construiasca viata in alte tari, inca inainte de revolutie, iar motivul este lesne de inteles. Sunt, uneori, situatii care te obliga sa alegi o viata departe de familie si de prieteni.

Mai exista fair-play in sport?

Sigur. Cat timp am facut sport de performanta, chiar am simtit acest sentiment. Ce exemplu mai bun de fair-play poate exista, decat declaratia chinezoaicei care urma sa urce pe pozitia a treia cand mi s-a retras titlul la Sydney si care nu a vrut sa accepte medalia, spunand ca nu poti pierde un titlu olimpic din pricina unei pastile pentru gripa?…

Cine este urmasa ta, in actualul lot national de la Deva?

Nu cred ca putem vorbi despre o urmasa a mea. Si eu am fost una dintre sportivele care au contribuit la acest palmares frumos al gimnasticii noastre. Daca fetele din actualul lot gasesc modele in generatia mea, nu poate fi decat un motiv de bucurie.

Cum te vezi peste zece ani?

Sa lasam timpul sa ne arate. Vorbim peste zece ani si vedem cum am evoluat…

Andrei Dicu